Boala Alzheimer este o tulburare neurodegenerativă care afectează neuronii din creier, determinându-i să se deterioreze în timp.
Această boală, care reprezintă 60 până la 801 TP3T de cazuri de demență și este a șaptea cauză de deces la nivel mondial, duce la dificultăți de memorie, gândire, comportament și capacitatea de a îndeplini sarcinile zilnice.
Simptomele încep de obicei lent și se agravează în timp.
La început, pot apărea dificultăți în reamintirea informațiilor recente. În timp, boala poate afecta capacitatea de a îndeplini sarcinile zilnice, cum ar fi gătitul sau curățarea casei.
Cele mai frecvente simptome includ dificultăți de amintire a evenimentelor recente, uitarea rapidă a informațiilor, dezorientarea în timp și spațiu, dificultăți de comunicare și pierderea capacității de a îndeplini sarcinile zilnice sau de a avea grijă de sine.
Boala este caracterizată prin prezența plăcilor extracelulare de beta-amiloid și a încurcăturilor neurofibrilare intracelulare de proteină Tau hiperfosforilată în creier.
Cauza exactă a acestor modificări patologice este necunoscută, dar au fost propuse mai multe ipoteze, printre care cascada amiloidului, hiperfosforilarea proteinei Tau, neurotransmisia glutaminergică, colinergică și adrenergică, neuroinflamația, disfuncția mitocondrială, stresul oxidativ și ipoteza vasculară.
Boala Alzheimer este considerată multifactorială și este asociată cu mai mulți factori de risc, cum ar fi vârsta, factori genetici și afecțiuni precum hipercolesterolemia, hipertensiunea arterială și diabetul de tip 2.
Intervenția asupra factorilor de risc modificabili poate preveni complicațiile care contribuie la afectarea cognitivă sau îmbunătățește calitatea vieții pacienților.
În prezent, opțiunile de tratament doar ameliorează simptomele și încă nu există un tratament eficient pentru boală.
Prin urmare, este crucial să se elaboreze strategii de prevenire primară și secundară pentru a preveni incidența sau progresia bolii.
Dacă bănuiți că ați putea avea Alzheimer, este important să consultați un neurolog.
Poate efectua teste pentru a evalua memoria și raționamentul, precum și poate recomanda analize de sânge pentru a exclude alte boli care provoacă modificări ale memoriei.
Deși boala Alzheimer este mai frecventă la persoanele peste 65 de ani și în cazul unui istoric familial de boală, depresie, surditate și fumat, tratamentul se face cu medicamente care pot atenua simptomele și pot încetini progresia bolii.
Index:
Descoperiți câteva dintre strategiile de prevenire a bolii Alzheimer:
1. Rezervă cognitivă
„Rezerva cognitivă” este o teorie care explică de ce unii oameni sunt capabili să-și mențină abilitățile cognitive chiar și atunci când au leziuni cerebrale.
Este ca și cum creierul are o „rezervă” de conexiuni între neuroni pe care o poate folosi pentru a compensa această daune.
Persoanele cu un nivel ridicat de educație, sau care sunt implicate în activități profesionale, fizice, sociale și de agrement, tind să aibă o rezervă cognitivă mai mare.
Aceasta înseamnă că au o capacitate mai mare de a face față leziunilor cerebrale fără a prezenta semne de declin cognitiv.
Pe de altă parte, studiile indică faptul că persoanele cu un nivel scăzut de educație sau de realizare profesională au un risc de aproximativ de două ori mai mare de a dezvolta demență.
Persoanele care se descurcă bine în activitățile de agrement au un risc mai scăzut de a dezvolta demență.
Deci, pe scurt, menținerea creierului activ și angajat poate ajuta la construirea acestei „rezerve” și la protejarea împotriva declinului cognitiv.
2. Dieta mediteraneana
Dieta mediteraneană poate fi un mare aliat pentru sănătatea creierului tău.
Este bogat în fructe, legume, cereale integrale și nuci și include un consum moderat de pește, carne de pasăre și alcool.
În plus, această dietă acordă prioritate utilizării uleiului de măsline ca principală sursă de grăsime și recomandă un consum redus de carne roșie și procesată.
Această dietă este benefică deoarece conține alimente bogate în polifenoli, grăsimi nesaturate și vitamine antioxidanti, care ajută la combaterea stresului oxidativ și a inflamației din creier.
Pe de altă parte, grăsimile saturate, care favorizează inflamația, sunt consumate în cantități mai mici.
Studiile arată că dieta mediteraneană poate proteja împotriva declinului cognitiv și a progresiei bolii Alzheimer.
Poate crește grosimea cortexului cerebral, poate reduce rata de atrofie a hipocampului (o regiune a creierului importantă pentru memorie), poate îmbunătăți conectivitatea structurală a creierului și poate reduce acumularea de plăci de beta-amiloid, care sunt caracteristice. a bolii Alzheimer..
În plus, antioxidanții din fructe și legume, cum ar fi vitaminele C și E și flavonoidele derivate din plante, pot reduce inflamația și producția de radicali liberi în creier, ceea ce poate reduce riscul de a dezvolta boala Alzheimer în 38%. De asemenea, Omega 3, găsit în pește, este foarte benefic, deoarece reduce inflamația, optimizează transmiterea semnalelor între neuroni și îmbunătățește memoria și învățarea.
Prin urmare, respectarea dietei mediteraneene poate fi o strategie eficientă pentru prevenirea și întârzierea apariției sau progresiei bolii Alzheimer.
3. Exercițiul fizic
Exercițiile fizice sunt foarte importante pentru sănătatea creierului.
Studiile arată că persoanele care duc un stil de viață activ fizic au un risc mai mic de a avea probleme cu memoria și alte funcții cognitive.
De exemplu, începerea exercițiilor aerobice poate aduce îmbunătățiri semnificative ale memoriei și ale altor funcții ale creierului, chiar și pentru persoanele care au deja un anumit grad de demență.
În experimente cu rozătoare, s-a demonstrat că exercițiile fizice pot reduce dimensiunea plăcilor care se formează în creier în boala Alzheimer, pe lângă reducerea pierderii de neuroni și îmbunătățirea memoriei spațiale.
Mai mult, activitatea fizică la persoanele în vârstă poate reduce markerii inflamatori din organism, crește fluxul de sânge către creier, îmbunătățește oxigenarea și crește nivelul de substanțe care stimulează formarea de noi neuroni și conexiunea dintre ei.
Prin urmare, exercițiile fizice protejează creierul în mai multe moduri, de la reducerea tensiunii arteriale și a obezității până la îmbunătățirea profilului de grăsime din sânge. Deci, a rămâne activ fizic este o strategie excelentă pentru prevenirea declinului cognitiv.
Considerații finale
Boala Alzheimer, deși este o afecțiune devastatoare și în prezent incurabilă, nu este inevitabilă. Strategiile de prevenire pe care le-am discutat – rezerva cognitivă, dieta mediteraneană și exercițiile fizice – sunt toate accesibile și au potențialul de a face o diferență semnificativă.
Rezerva cognitivă, întărită de activități care provoacă mintea, poate oferi o apărare robustă împotriva apariției bolii Alzheimer.
Dieta mediteraneană, cu bogăția sa de antioxidanți și acizi grași omega-3, poate hrăni și proteja creierul.
Exercițiile fizice, în special cele aerobe, pot îmbunătăți sănătatea creierului și pot încetini declinul cognitiv.
Deși aceste strategii nu garantează prevenirea bolii Alzheimer, ele oferă speranță și o modalitate proactivă de a aborda sănătatea creierului. Adoptarea acestor stiluri de viață poate ajuta la prevenirea sau întârzierea apariției bolii. Cheia este să începi devreme și să fii consecvent. La urma urmei, un creier sănătos este fundamental pentru o viață sănătoasă și împlinită. Așa că ai grijă de creierul tău – ai doar unul.
Sursă: SILVA, Liliana Sofia da. Strategii de prevenire primară și secundară pentru boala Alzheimer. 2022. Teză de doctorat.
